Dacă s-a întâmplat ceva cu pisica mamă sau ai găsit pisoi, din acest articol o să afli cum îngrijești puii de pisică orfani, rămași singuri, fără mamă.
Majoritatea pisicilor de pe stradă (maidaneze) nasc cam de două ori pe an. Cele mai multe dau naștere pisoilor în primăvară și/sau toamnă. Sunt perioadele în care găsim pui de pisică aruncați prin parcuri, lăsați în cutii sau, mai grav, în pungi lângă coșurile de gunoi.
Din nefericire, puii de pisică ajung să fie crescuți de om încă din prima lor zi de viață. Motive precum îmbolnăvirea pisicii-mamă, decesul mamei, abandonul, respingerea pisoilor de către mamă sau laptele insuficient al mamei ne obligă să ne asumăm responsabilitatea creșterii micuților. În prima etapă, trebuie să fim conștienți că nou-născuții necesită îngrijiri speciale, multă atenție, răbdare și responsabilitate. Nu trebuie să vă panicati însă, dacă găsiți undeva un pui de pisică și vreți să-l ajutați sau să-l adoptați. Trebuie doar să vă asigurați că aveți suficient timp pentru a vă ocupa de el. Nu este chiar atât de greu pe cât pare ca să îngrijești puii de pisică orfani.
Subiecte
Ce trebuie sa știi ca să îngrijești puii de pisică orfani
Ca să îngrijești puii de pisică orfani, trebuie să ții cont de necesitățile acestora.
Puii de pisică au nevoie de căldură
În primele zile de la naștere, puii de pisică nu își pot regla singuri temperatura corpului, așa că această sarcină va reveni vouă. Pentru aceasta, puteți folosi o cutie cu margini înalte, pături termice, saltele termice, pernuțe termice sau o lampă cu infraroșu. Îi puteți așeza pe păturici pufoase, având grijă ca sursa de căldură externă să nu fie amplasată prea aproape de puiuți, pentru a evita arsurile. Este important să verificați constant temperatura în jurul pisoilor. În prima săptămână, temperatura optimă pentru pisoi este de aproximativ 30 de grade Celsius, în a doua săptămână scade la 28 de grade Celsius, în a treia săptămână ajunge la 26 de grade Celsius, iar din a patra săptămână puii se pot adapta la temperatura camerei. De asemenea, este recomandată menținerea unei umidități optime în jurul valorii de 55% – 60% pentru a favoriza creșterea sănătoasă a pisicuțelor.
Hrănirea puilor de pisică orfani
Deoarece puii de pisică se pot deshidrata rapid și pot deveni hipoglicemici, este important să asigurăm un raport adecvat între lichide și nutrienți.
Colostrul reprezintă primul lapte secretat de glandele mamare, fiind bogat în nutrienți esențiali și anticorpi. Aceștia pot fi asimilați de către pui doar în primele patru zile de viață. Prin urmare, chiar dacă înlocuim laptele matern, acesta nu poate fi înlocuit în mod optim. În primele 3-4 săptămâni de viață, este necesară administrarea laptelui praf pentru pisoi. În cazuri de urgență, se poate administra și lapte praf pentru căței, dar numai până când produsul specific pentru pisoi devine disponibil.
Laptele praf trebuie amestecat conform instrucțiunilor de pe ambalaj, fără a lăsa cocoloașe, și puiul va fi hrănit cu acest lapte la o temperatură de 37 grade Celsius. Trebuie să fim atenți, însă: laptele deja pregătit nu trebuie utilizat dacă au trecut mai mult de 1 oră de la preparare. Pe piață există multe produse gata preparate în doze, care pot fi deschise și păstrate la congelator în tavă, pungi de gheață sau tuburi de ser, astfel încât să avem la îndemână porțiile mici necesare. În cazul în care nu avem posibilitatea de a achiziționa aceste produse sau locuim în mediul rural, putem ajuta pisoii oferindu-le lapte de capră.
În caz de urgență, putem amesteca 90 ml apă, 90 ml lapte condensat, 120 ml iaurt din lapte nedegresat și 4 gălbenușuri. Se pasează totul, se cerne și se încălzește la aproximativ 37 grade Celsius. În primele trei săptămâni de viață, pisoii trebuie hrăniți aproximativ la fiecare două ore. Dacă pisoii sunt prea slăbiți, trebuie hrăniți la fiecare oră, iar dacă refuză hrana sau pierd în greutate în ciuda hrănirii, este necesară montarea unei sonde de către medicul veterinar.
Pe lângă lapte, pisoilor li se poate administra o pastă de vitamine încă din prima zi de viață. După aproximativ patru săptămâni, puteți oferi pisoilor terci sub formă de mâncărică specială pentru pui de pisică. În cazul în care aceasta nu este disponibilă, puteți folosi terci pentru bebeluși. Reduceți cantitatea de lapte administrată în funcție de cantitatea de hrană pe care o consumă pisoii. Pentru cei mai pretențioși, îi puteți convinge să mănânce încălzind mâncarea.
Pipetele, seringile și biberoanele sunt alternativele cele mai utilizate și cele mai utile. Acordați o atenție sporită poziției puiului în timpul hrănirii. În niciun caz nu îl țineți pe spate. Luați o păturică călduță, așezați bebelușul pe burtică sau în poziție șezândă și începeți hrănirea. Susțineți capul micuțului și partea superioară a corpului, menținându-le ridicate chiar și câteva minute după ce a terminat de mâncat. Zona abdominală și anală trebuie masată regulat în primele 20 de zile de viață, cu o batistă ușor umedă și călduță, pentru a stimula digestia și urinarea.
Excreție si indigestie
În mod normal, puii de pisică elimină fecale de două sau trei ori pe zi, sau o dată în cantitate mai mare. Pisoii care nu au mâncat de mult timp vor defeca aproximativ la 20 de ore de la prima hrănire.
La fel ca și bebelușii, puii de pisică pot suferi de anumite afecțiuni: indigestie, balonare, diaree, constipație. Pentru a evita problemele de digestie, puteți înlocui apa folosită la prepararea laptelui cu ceai de fenicul, care este adesea folosit și pentru afecțiunile bebelușilor.
În cazul în care pisoii au diaree, se poate folosi amestecul de apă fiartă cu glucoză, puteți adăuga în laptele călduț probiotice prescrise de un specialist sau puteți amesteca laptele cu ceai negru, de mușețel sau de mure, dar într-o concentrație redusă.
În cazul constipației, se poate utiliza ulei de parafină în sticluțe sau pentru clismă. Pentru clismă, vă puteți folosi de o seringă cu tetină.
Paraziții trebuie să fie in atenția ta atunci când îngrijești puii de pisică orfani
Deoarece sunt crescuți de om, pisoii nu beneficiază de protecția colostrului matern, ceea ce îi face foarte sensibili la diverse infecții. Din fericire, există paste cu anticorpi care luptă împotriva celor mai frecvenți agenți patogeni. O altă metodă ar fi transfuzia de sânge în primele patru zile, de la pisica mama dacă este posibil, sau de la o altă pisică.
Deparazitarea se efectuează la 2, 4, 8 și 12 săptămâni, apoi lunar până la vârsta de 6 luni, iar ulterior la nevoie.
În ceea ce privește ectoparaziții, pisoii sub 8 săptămâni nu li se pot administra preparate. Până la 8 săptămâni, puteți scăpa de purici individual, folosind un pieptene special pentru purici.
După 8 săptămâni, se poate utiliza pulverizarea unui spray împotriva puricilor, aplicat uniform pe corpul pisoiului. De asemenea, pisoiul trebuie pieptănat cel puțin o dată pe zi cu pieptenele pentru purici, iar materialele textile pe care stă trebuie schimbate zilnic. Aceste materiale trebuie spălate la o temperatură de 75 de grade Celsius.
Primul vaccin ar fi ideal să fie administrat la 8 săptămâni și la o greutate de 1 kg. Vaccinul trebuie administrat doar pisoilor sănătoși, pentru a-i proteja împotriva virusurilor comune.
În cazul în care alegeți să adoptați un pui abandonat mai în vârstă, se recomandă să-i acordați un spațiu special într-o cameră, unde să poată să se retragă în caz de frică. Puteți pune lângă cușca lui un ceas care ticaie, deoarece imită sunetul bătăilor inimii mamei, și de asemenea o sticlă cu apă caldă în patul pisoiului îi va oferi confort, deoarece o va simți ca și cum ar fi căldura corpului mamei. Încercați să izolați pisoiul de zgomote puternice sau de aglomerație până se obișnuiește cu oamenii și învață să socializeze.
Experiență personală cu pui de pisică adoptați
Două pisici, adoptate de pui, în 2009 și în 2019. În poza de mai jos, au deja aproape 11 ani și 1 an.
Cele două negrese împărtășesc aceeași poveste. La o distanță de 10 ani una de cealaltă. „Șoricel”, găsită acum aproape 12 ani, plângând într-o dimineață de vară în fața blocului. Am coborât, am luat-o în buzunarul pantalonilor de trening, am hrănit-o și am lăsat-o prin casă în voia ei. S-a atașat imediat de mine. Avea cam 2-3 săptămâni și nu m-am complicat să-i acord atenție prea mare. A mâncat orice. De la mâncare gătită și până la conserve pentru pisici și boabe. Litiera parcă o știa dinainte să facă ochi. S-a chinuit să sară peste marginea înaltă a litierii și în cele din urmă a reușit. Niciodată nu și-a făcut nevoile prin casă.
„Buffy”, o poveste trasă la indigo. Găsită tot când avea în jur de 2-3 săptămâni, numai că la 10 ani distanță și în grădina din fața altui bloc. S-a adaptat imediat și nu a avut nicio jenă să se ducă direct la mâncarea lui Sorițel. A fost totuși și o diferență. Foarte murdară și plină de purici altoiți. Spălată în chiuvetă și deparazitată de urgență. Risca să fie devorată de paraziți. În afara de mâncare specială pentru pui de pisică, nu am avut nici cea mai mică grijă cu ea. Singură s-a dus la litieră, singură și-a făcut rost de joacă cu orice prindea prin casă, chiar dacă Sorițel nu a acceptat-o de prima dată.
